Zilnice (visand cu ochii larg deschisi)

Un, doi, trei,
Ce de purcei
isi baga nasul prin sufletul nostru
zilele astea!
Chiar si luna noua
nu mai atrage dupa sine
fluxul si refluxul gandurilor noastre.
Dar luminita sagalnica
inca mai arde in adancul muntelui
ascuns, acest Kogaion
numit pur si simplu
suflet-treaz.
Vocea ascunsa a celui  ce
am fost
ma cheama Acasa, dar
drumul e lung, si
(imi este somn), am obosit
asteptand un tren care
nu va mai opri niciodata in 
aceasta gara.
Si luna plina nu mai
poate trezi lupul din noi.


Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Urari