O zi obisnuita la Polul Vest

Furtuna incepe,
picaturile de ploaie
bat ritmic
in tobele imaginare
ale unui pamant
inecat in praful
unei dupa-amieze
post-apocaliptice.
Am vaporizat un nor mai mic,
care intai a devenit mare,
doar ca sa dispara
un moment mai tarziu.
Am revenit in clipa
prezentului absolut.
Si am oprit vantul.
Dar ploaia,
o ploaie rece care
iti patrundea
pana in maduva
din sira spinarii,
aceasta ploaie
a continuat
mult timp dupa
ce am terminat
de mancat
ciocolata.

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Dimineata, cand ma trezesc