Aleator

Sunt frunza care cade la pamant,
copacul vietii a vazut amurgul,
aproape am ajuns la Demiurgul
care era ascuns in al meu gand.

Am admirat apusul
intr-o trecatoare, umpluta cu nameti
cantr-o poveste,
vazut-am rasaritul langa mare,
cu valurile ce-mi dadeau de veste
ca lumea e prea mare
ca eu sa o-nteleg,
dar inima plecase
dupa albul inorog
ascuns cu-ndemanare
dupa un trunchi de soc.

Acum ascult cum vantul
sopteste printre pomii
din gradina ascunsa
in spatele casutei
pe care-am ridicat-o
in poiana dintre pini.

Tu incerci sa suspini,
desi noaptea trecuse,
iar noi urmam un gand
ce fuse, si se duse.

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Dimineata, cand ma trezesc