Aluzii si alizee

Intotdeauna
cand apare luna,
imi zboara gandul catre numai una
din toate cele ce mi-au fost aproape,
acolo pe pamantul dintre ape.

Un zambet imi apare,
ascuns printre salcami,
idee de demult
a oastei de pagani.

Ascunsa e povestea,
uitata-mi este soarta,
de-atat amar de viata,
uitasem unde-i poarta.

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Dimineata, cand ma trezesc